Noutati

Concluzii Seminar bune practici 04-06.06.2015

     
25.06.2015

CONCLUZII

rezultând din lucrările Seminarului privind schimbul de bune practici 

pentru instituţii cu atribuţii, la nivel naţional, in domeniul gestionării şi monitorizării instrumentelor structurale, cu participarea unor experţi din alte state membre/de la nivelul Uniunii Europene

 

Eveniment organizat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea managementului la nivelul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, aferent competenţelor specifice legate de implementarea cu succes a proiectelor susţinute din instrumente structurale, bazată pe eficientizarea procesului de achiziţie publică”.

Data desfăşurare: 04-05.06.2015 

Locaţie: Bucureşti, Hotel Intercontinental

 

Participanţi din partea: MFE, MFP/ACP, ANRMAP, UCVAP, CNSC, AM POS MEDIU, ANI, MFE – AM POS-T, AM PODCA, OCP, BRECO, MININD, AADR-SEAP,  MDRAP, MADR, ADR SUD MUNTENIA, ADR SV OLTENIA,  OIPSI, ADRBI, CNDIPT-OIPOSDRU

 

Lectori:

  • Steen Jensen (Danemarca)
  • Anthony Wiltshire (Marea Britanie)
  • Andrius Siaudinis (Lituania)
  • Johannes Schnitzer (Austria)
  • Claudio Romanini (Comisia Europeana - DG GROW(TH)/E/3) 

 

 

Din subiectele* abordate, au rezultat, printre altele, aceste tipuri de conduite:

 

1. Documentatiile de atribuire ar trebui sa permita, efectiv, ofertarea in grup. In acelasi timp, ele pot contine instrumente de lucru utile atat autoritatii contractante cat si operatorilor economici, precum formulare standardizate de prezentare a ofertantilor si a partilor de implicare (inclusiv contracte standard ce ar trebui incheiate intre membrii grupului: asociere; subcontractare).

1.1. Totusi, trebuie acordata atentie deosebita modului de intocmire a ofertelor, nefiind acceptabile prezentari, ulterioare momentului deschiderii ofertelor, ale unor documente lipsa.

1.2. Indiferent de calitatea avuta in grupul de ofertanti (asociat; subcontractant; tert sustinator al ofertei), se impune evaluarea tuturor documentelor depuse de catre toti participantii in grup, pentru a se verifica realitatea celor sustinute.

1.3. Timpul alocat planificarii achizitiilor trebuie sa fie suficient pentru a evalua toate posibilile optiuni de achizitie si toate riscurile neindeplinirii viitorului contract.

1.4. Infiintarea unei entitati noi, cu personalitate juridica, ca ofertant, prin asocierea mai multor operatori economic poate fi o modalitate de ofertare in grup adaptata anumitor proceduri (experienta daneza).

 

2. Evaluarea ofertelor trebuie sa fie exigenta, dar nu formalista.

2.1. Orice modificare a unei oferte (chiar pentru erori/vicii marunte), dupa etapa de deschidere a ei, este susceptibila de a conduce la respingerea ei din competitie.

2.2. Orice modificare/schimbare a executantilor contractului trebuie sa fie cauzata de motive obiective si poate fi acceptata sub conditia mentinerii acelorasi clauze contractuale esentiale, dupa evaluarea capacitatilor si indeplinirea cerintelor de participare de nivel cel putin egal celor apartinand executantilor inlocuiti.

2.3. Partea descriptiva a ofertei (propunerea tehnica) contine precizari explicite asupra modului de derulare a tuturor activitatilor, cu indicarea responsabililor aferenti activitatilor descrise.

2.4. Nu sunt comune practicile din Romania privind implicarea tertului sustinator doar pe baza a unui angajament pe onoare (acesta nefiind exonerat de obligatia de a proba detinerea acelor competente sau capacitati aduse ca sustinere) sau privitoare la subcontractant, in legatura cu evaluarea propriilor resurse.

2.5. Subcontractarea poate privi doar o parte din contract, nu tot contractul.

 

3. Exista o preferinta pentru utilizarea procedurilor electronice (această conduită a rezultat din experienţa comună a tuturor lectorilor) .

3.1. In sistemul electronic se regasesc si componente de comunicare (pagini tip forum discutii) intre operatorii economici.

3.2. Timpul alocat ofertarii este mai redus.

3.3. Mediul electronic este un spatiu sigur de gestionare a informatiilor legate de procesul de ofertare.

3.4. SEMNĂTURA ELECTRONICĂ ataşată ofertei este element de securizare a informaţiilor, nu caracteristică obligatorie a ofertei, ce nu este utilizata foarte des.

 

4. Entitatile centralizate pentru achizitii (la nivel regional/national) pot asigura atat un climat competitiv, adaptat nevoii de achizitie profitabil autoritatii achizitoare, cat si un confort suplimentar al acesteia din urma, datorita exonerarii sale de obligatii administrative corelative (organizare procedura, gestionare contract etc.).

4.1. Sunt practice pentru achizitiile de produse destinate consumului curent, (cum ar fi consumabilele), dar si pentru bunuri/servicii de regularitate (mobilier; combustibili; servicii de telefonie etc.).

4.2. Sunt dinamice si utile autoritatilor contractante ce se regasesc in areale/domenii/responsabilitati comune.

4.3. Conduc la economii de pret, timp si efort logistic. 

 

5. Contractele de concesiune privesc toate tipurile de servicii sau lucrari publice care sunt date in gestiunea unor organisme private sau a unor companii mixte – public-private.

5.1. Nu exista legislatie specifica unor parteneriate public-private, acestea fiind rezultatul exclusiv al unor proceduri de concesionare.

5.2.  Riscurile atrase de derularea unui contract de concesiune, respectiv asumarea lor, in tot sau in parte, de catre concesionar, trebuie sa fie cunoscute din etapa de ofertare. Ele sunt asociate si unor conditii de ofertare si derulare a contractului (Exemplu: riscul recuperarii efortului financiar pe perioada contractului versus redeventa/taxa de utilizare).

5.3. Concesiunile au avantajul flexibilitatii in gestiune, fata de o administrare asigurata exclusiv de o entitate publica.

 

6. Utilizarea predilecta a factorului de evaluare Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic reprezinta un obiectiv al legislatiei comunitare nou adoptate (noile directive din domeniu), respectiv o conduita ce ar trebui adoptata de toate statele comunitare (inca se utilizeaza mult criteriul de atribuire pretul cel mai scazut al ofertei).

6.1. Este un mijloc de protectie a autoritatii contractante fata de piata produselor de calitate minima.

6.1. Poate fi utilizat prin raportare la factori de evaluare ce privesc si alte costuri decat cel de achizitie (cost de functionare; cost cu consumabile; cost de reciclare etc.).

6.2. Poate fi utilizat si in raport cu factori de evaluare aparent subiectivi (precum, numar de furnizori intr-un areal oarecare). 

 

7. Modificarile de contracte trebuie sa fie subordonate, exclusiv, interesului public, in sensul atingerii scopului urmarit la contractare.

7.1. Nu intotdeauna schimabarea pretului total reprezinta o Modificare substantiala inacceptabila.

7.2. Jurisprudenta CJUE a influentat continutul noilor directive, in materia modificarii conditiilor contractuale. 

 

Concluzii

 

1. Practica prezentata de expertii straini contine multe concordante cu tipul concluziilor  rezultand din discutiile purtate in cadrul Seminariilor anterior organizate in proiect, la care au participat numai responsabili din institutiile nationale (vezi concluziile 2.2 Lipsa semnăturii electronice nu ar tebui să conducă la o respingere automată a ofertei în cauză si 3.1 Evaluarea ofertei susţinute presupune verificarea modului în care, efectiv, susţinătorul va interveni, precum si 3.3 ale Seminarului din 18.03.2015).

2. Exista si aprecieri disparate, legate de modul de apreciere asupra erorilor de redactare a ofertei: Respingerea ofertei versus acceptarea corectarii unor vicii formale sau a modificarilor marunte.

3. Sunt dezvoltate sisteme electronice de ofertare (tip SEAP) la niveluri diferite, uneori, prin implicarea unor entitati private.

4. Sunt dezvoltate instrumente de lucru comune ofertantilor si achizitorilor, ce faciliteaza ofertarea si evaluarea ofertelor: documente/formulare si contracte de asociere/subcontractare standard.

5. Experientele diferite sunt datorate sistemelor legislative, administrative si de gestiune, dar si unui istoric diferit al exercitiului practic in materia atribuirii contractelor de achizitie publica, din state membre UE, pe baza regulilor de concurenta si competitivitate recunoscute la nivel comunitar.  

 

*Materialele prezentate de expertii straini in cadrul evenimentului se gasesc alaturat. Conţinutul lor nu reprezintă poziţia oficială a CNSC ori a UE. 

STIRI

28.04.2016

Raport de cercetare

20.11.2015

Concluzii ale seminarului cu tema „unificare practică…

30.09.2015

Servicii de organizare Seminar unificare practică…

22.09.2015

Servicii organizare 8 evenimente regionale, tip seminar

25.06.2015

Concluzii Seminar bune practici 04-06.06.2015

28.04.2015

Servicii organizare seminar 4-6 Iunie 2015

31.03.2015

Concluzii Seminar bune practici 18.03.2015

27.03.2015

Platforma informatica 2 - stare procedura

23.02.2015

Servicii analiza audit extern - stare procedura

26.01.2015

Platforma informatica - stare procedura

© 2019 - Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Tracking hits